Operatia de cataracta | Mario Vasilescu

Anestezia în operația de cataractă

Operația de cataractă se pretează pentru oricare tip de anestezie locală: retrobulbară sau topică. Pentru mai multe detalii, puteți consulta diferențele dintre cele două

Dacă pacientul are tratament sistemic cu pastile anticoagulante sau antiagregante, atunci se va prefera anestezia topică. Pentru cea retrobulbară, este nevoie de întreruperea lor prealabilă și eventual cu acordul medicului curant care le-a prescris.

aici.

Metode de extracție a cataractei

1. Extracția extracapsulară a cataractei (EEC)

Se face o incizie mai mare la nivelul ochiului.
Cristalinul este scos aproape în întregime, manual.
Necesită fire de sutură pentru a închide incizia (în medie 5).
Recuperare mai lentă (firele se extrag la 3 luni postoperator, timp în care acestea determină un astigmatism care împiedică vederea clară).
Indicată mai ales în cataracte foarte avansate (mature) sau dure asociate cu facodonesis (cristalinul natural „se mișcă”, deoarece ligamentele zonulare sunt rupte sau slăbite) sau cu subluxare.
Din cauza plăgii corneene mai mari, crește și riscul infecțios postoperator.

2. Facoemulsificarea cataractei

Se face o incizie foarte mică.
Cristalinul este fragmentat cu ultrasunete și apoi aspirat.
De obicei nu necesită suturi.
Recuperare mai rapidă și inflamație mai redusă.
Este metoda modernă, utilizată cel mai frecvent.
Dezavantajul principal: ultrasunetele lezează inerent celulele endoteliale corneene, în cazul unui număr scăzut de celule endoteliale (ex. distrofia Fuchs) asociat cu o cataractă matură se poate ajunge la decompensare corneană.

Facoemulsificarea este mai puțin invazivă și permite o vindecare mai rapidă, în timp ce extracția extracapsulară este o metodă mai veche, folosită în cazuri special selecționate.

Pașii intraoperatori prin metoda facoemulsificării

* imaginile și pașii ce se vor prezenta sunt schematizați, rezumați, iar cazul este unul standard. Nu trebuie generalizat! Fiecare chirurg are varianta sa pentru fiecare pas. Fiecare pas are complicații specifice.

Ochiul este deschis pe toată durata intervenției cu un dispozitiv care blochează pleoapele, numit blefarostat. Ochiul se dezinfectează și sterilizează direct cu betadină.

I. Incizii corneene

Se efectuează cu cuțite speciale.

Se fac la marginea corneei pentru a oferi porturi de intrare în ochi.

Pot fi mono-, bi- sau triplanare.

Niciodată nu se cicatrizează, închiderea inciziilor corneene se realizează prin coaptarea marginilor inciziei.

II. Capsulorhexis

Reprezintă decuparea în formă de cerc a capsulei anterioare a sacului cristalinian pentru a avea acces la nucleul cristalinului.

Este unul din cei mai sensibili pași intraoperatori. Mai ales aici pacientului îi este strict interzisă orice fel de mișcare.

III.Hidrodisecție și hidrodelineație

Reprezintă injectarea serului în periferia cristalinului natural în așa manieră încât acest jet de ser să disece și să separe straturile cristalinului natural: cortexul de capsula cristalinului, epinucleul de cortex, epinucleul de nucleu. Astfel, se facilitează aspirarea separată a fiecărui strat.

IV. Facoemulsificare și aspirarea cristalinului natural

În imagine, sonda cu sleeve violet este cea care transmite ultrasunete în cristalinul natural pentru a îl topi (facoemulsificare), după care aspiră bucată cu bucată de cristalin natural.

Ultrasunetele sunt dăunătoare pentru endoteliul cornean, astfel încât acestea trebuie folosite în cantități minime.

V. Injectarea cristalinului artificial

Injectarea se face prin incizia principală de 2.2 mm.

Cristalinele artificiale moderne sunt foldabile. Odată pătrunse în ochi se defoldează și își recapată dimensiunile inițiale (de aproximativ 12 mm în diametrul total, optic plus haptice)

VI. Hidrosuturi

La finalul operației, se injectează ser în marginile inciziei pentru a le edemația (umfla) și a le forța coaptarea.

Inciziile corneene nu se cicatrizează si practic singura modalitate de a le închide este prin simpla coaptare a marginilor.

Nu implică fir.

Unde intervine laserul în operația de cataractă?

Laserul (de tip femtolaser) intervine în operația de cataractă la anumiți pași operatori care necesită precizie maximă. Astfel, laserul creează inciziile corneene, capsulorhexisul și fragmentarea nucleului cristalinian.

Restul operației va fi continuat de către chirurg.

Avantaje:

inciziile corneene au o structură mai bună, ceea ce le va facilita coaptarea
capsulorhexisul va avea exact diametrul dorit
fragmentare nucleului va fi înlesnită și va scădea riscurile intraoperatorii, întrucât această etapă este una din cele mai predispuse la complicații
este de preferat, în special, când se optează pentru cristaline multifocale

Dezavantaje:

costul mai ridicat

Postoperator

Pacientul va pleca acasă pansat. Până la depansare (a doua zi), este strict interzis să se depanseze singur, trebuie să evite udarea pansamentului sau să doarmă pe partea cu ochiul operat.

După depansare, va avea un tratament pe bază de picături care conțin antibiotice, antiinflamatorii și lacrimi artificiale, care se vor instila zilnic la 5-10 minute diferență, timp de 1 lună postoperator.

Timp de 1 lună postoperator, cele mai importante instrucțiuni pe care pacientul trebuie să le respecte sunt: evitarea mâini murdare/ șervețele/ batiste la ochi, statul în praf, aburi, ridicarea de greutăți, ș.a.

Întrebări frecvente

Întrebări înainte de operație

1. Când este necesară operația?

Nu există un consens universal acceptat prin care se stabilește un prag exact al nivelului vederii sau al aspectului cataractei în funcție de care se indică operația. Ca reguli generale, se operează la niveluri scăzute ale vederii (sub 60-70%), dacă miopizează (adică induce dioptrii cu minus) chiar dacă vederea este încă bună. De regulă, se evită operația de cataractă incipientă, mai ales la tineri.

2. Cataracta este o urgență?

Nu este considerată urgență chirurgicală, poate fi amânată, dar evoluția este înspre progresie până la niveluri foarte slabe ale vederii (percepția mișcării mâinii), iar operația devine mai dificilă, cu riscuri operatorii semnificativ mai mari atunci când cataracta este mai ”coaptă”.

3. Am fost diagnosticat cu cataractă incipientă. În cât timp evoluează?

Nu se poate prezice/ anticipa ritmul în care cataracta poate progresa. La fiecare pacient evoluează diferit și chiar la același pacient, cataracta evoluează diferit între ochi.

4. Ce analize trebuie să fac înainte de operația de cataractă?

De obicei nu sunt necesare analize de sânge înainte, dar este bine ca pacientul să își cunoască patologiile preexistente.

5. Este dureroasă operația?

Nu, se face cu anestezie locală.

6. Trebuie să îmi opresc anumite medicamente înainte de operația de cataractă?

Toate tratamentele sistemice (pastile) se continuă exact cum au fost prescrise, cu o anumită excepție: anticoagulante și antiagregantele se opresc (cu indicația medicului cardiolog) cu 2 până la 5 zile înainte de operație atunci când se alege anestezia retrobulbară (locală, cu injectare de anestezic în spatele ochiului). Dacă se alege anestezia topică (cu picături), nu se oprește nici tratamentul anticoagulant sau antiagregant.

7. Dacă sufăr de alte patologii oculare, se mai poate face operația de cataractă?

În principiu dacă se consideră că îndepărtarea cataractei va aduce un beneficiu pacientului, atunci da.

8. Dacă sufăr de patologii sistemice (hipertensiune arterială, diabet zaharat, boli autoimune, afecțiuni neurologice, cardiopatii, afecțiuni pulmonare, hepatice, renale etc.), pot face operația de cataractă?

Da. Nu există patologii de natură sistemică care să contraindice operația de cataractă, doar că chirurgului oftalmolog trebuie să i se aducă la cunoștință aceste aspecte.

9. Am voie să mănânc sau să beau cafea în dimineața operației?

Puteți mânca ceva lejer (mai ales dacă sunteți diabetic). Se evită cafeaua în dimineața operației.

Întrebări legate de procedură

1. Cât timp durează?

Un caz standard durează în jur de 10-20 minute. Cu cât cataracta este mai dură, cu atât se operația se poate prelungi.

2. Se poate face cu laser?

Da. Laserul poate înlocui mâna chirurgului la anumiți pași (incizii, capsulorhexis, fragmentarea cristalinului) care necesită un grad mare de precizie. În rest, extragerea cristalinului și implantarea celui artificial se fac de către chirurg.

3. Care este metoda clasică de operație?

În zilele noastre, metoda clasică constă în metoda facoemulsificării.

4. Este o intervenție sângerândă?

În principiu nu. Cornea și cristalinul natural sunt structuri avasculare, dar poate sângera conjunctiva, deoarece intraoperator ochiul poate fi manipulat direct de către chirurg.

5. Ce voi putea simți în timpul operației?

Durere nu se va simți, deoarece ochiul este anesteziat. Se pot simți apăsări, presiune, senzația de ud.

6. Cum îmi voi ține ochiul deschis în timpul operației?

Ochiul este ținut deschis pe toată durata intervenției cu ajutorul unui dispozitiv metalic numit blefarostat.

7. Cum voi știi unde să mă uit în timpul operației?

Odată întins pe spate pe masa de operație, veți vedea deasupra o lumină puternică emisă de microscopul operator.

8. Voi putea clipi în timpul operației?

Da, dar ochiul de operat nu va putea clipi, deoarece blefarostatul împiedică acest lucru.

9. Anestezia este locală sau generală?

În majoritatea cazurilor este locală. Situațiile în care se alege anestezia generală: copii, pacienți cu afecțiuni psihiatrice.

Întrebări legate de riscuri și siguranță

1. Este o operație sigură?

Operația de cataractă este cea mai des practicată operație la nivel global. În marea majoritate a cazurilor, operația este standard, cu rezultate favorabile.

2. Care sunt riscurile operației de cataractă?

Ca orice altă operație, operația de cataractă este și ea supusă riscurilor de complicații. Cele mai grave complicații chirurgicale în general sunt cele a căror rezolvare duce la o recuperare parțială, iar aici se numără infecția. Complicații serioase, dar cu potențial de rezolvare și recuperare completă sunt decompensare corneană (necesită transplant cornean endotelial) sau ruperea intraoperatorie a sacului cristalinian cu necesitatea suturării la scleră a cristalinului artificial.

Întrebări legate de perioada postoperatorie

1. Cristalinul artificial se mai schimbă/ înlocuiește?

Nu. Odată implantat, un cristalin artificial este pe viață, nu are termen de valabilitate.

2. Ce nu am voie să fac după operație?

Cele mai importante aspecte din perioada postoperatorie precoce (1 lună) sunt evitatul folosirii perioculare a hârtiei, șervețelelor, mâinii murdare, evitarea prafului, aburului, ridicării de greutăți, dormitul pe partea cu ochiul operat.

3. Mai protejez ochiul cu pansament după operație?

Pansamentul ocular nu mai este recomandat după ce acesta a fost îndepărtat a doua zi postoperator. În cazul în care pacientul merge într-un mediu bogat în praf, ar fi de preferat să protejeze ochiul proaspăt operat cu pansament.

4. Am voie să mă spăl pe față după operație?

Da, dar cu atenție pentru a nu intra apa în ochi.

5. Am voie să mă spăl pe cap după operație?

Da, dar cu capul pe spate, astfel încât apa din cap să nu se prelingă în ochi.

6. E normal să văd în ceață după operație?

Câteva zile postoperator este normal.

7. La cât timp pot opera și celălalt ochi?

Unii chirurgi preferă a doua zi, alții după 2-3 săptămâni în funcție de evoluția postoperatorie a ochiului deja operat. Eu, personal, prefer a doua variantă.

8. Este normală glodeala/ jena din coada ochiului/ senzația de nisip/ praf în ochi după operație?

Da. Aceste senzații se ameliorează cu lacrimi artificiale.

9. Ce tratament voi avea după operație?

Tratamentul postoperator constă în picături care conțin antibiotic, corticosteroizi, antiinflamatorii nonsteroidieni și lacrimi artificiale timp de 1 lună.

10. Este normal să am ochiul roșu după operație?

Da, dar important este ca roșeața oculară să nu fie însoțită de dureri severe de ochi cu sau fără iradiere pe cap și să nu crească în intensitate.

11. Dacă mă doare ochiul (moderat) după operație, ce pot lua ca să îmi treacă?

Un antialgic pe care pacientul și-l administrează uzual pentru orice altă durere.

12. Ce trebuie să evit sau să fac imediat după operație?

După operație veți pleca pansat/ă la ochi, nu trebuie să umblați la pansament, nu trebuie să udați pansamentul. Evitați eforturile fizice, constipația, tusea până a doua zi când ne vedem la controlul postoperator.